Grade de Comparatie ale Adjectivului

Grade de comparatie:

1.Grad pozitiv: copil cuminte.

2.Grad Comparativ : - de superioritate: copil mai cuminte decat el;

                                   - de egalitate: copil la fel de cuminte ca el; tot asa de cuminte ca el.

                                   - de inferioritate: copil mai putin cuminte decat el.

3.Grad Superlativ: - Relativ: - de superioritate: copilul cel mai cuminte;

                                                 - de inferioritate: copilul cel mai putin cuminte;

                                - Absolut: - de superioritate: copil foarte cuminte; ( grozav de, nespus de, nemaipomenit de) cuminte.

                                                 - de inferioritate: copil foarte putin cuminte.

MIJLOACE AFECTIVE DE EXPRIMARE A SUPERLATIVULUI:

a) adverbe si locutiuni adverbiale cu valoare expresiva : extraordinar de bun, grozav,nespus,din cale afara de frumos.

b) adverbe,adjective, locutiuni care sugereaza intensitatea insusirii: suparat foc, plin ochi,o groaza de bani, sarac lipit pamantului,putred de bogat, urata de mama focului.

c) repetarea adjectivului: apa rece-rece, frumoasa-frumoaselor. 

d) constructii exclamative: ce limpede e cerul.

e) derivarea adjectivului cu prefixe superlative: arhiplin, ultrascurt, superdotat,extrafin, sau cu sufixul -isim ,rarisim.

f) prin lungirea sunetelor: apa maaare! apa rrrece! 


4) Adjectiv fara grad de comparatie: - adjective al caror sens nu poate fi comparat: complet,deplin,enorm,intreg,viu,mort,oral,prim,unic,ultim,vesnic.

                                                             - adjective din domeniul stiintei si tehnicii: energetic,cincial,acvatic.

                                                             - adjective care la origine sunt vechi comparative sau superlative: superior,inferior,major,minor, maxim,optim,posterior,ulterior,suprem,extrem.

Adjectivul

DEFINITIE: parte de vorbire flexibila care exprima o insusire a unui obiect sau a unei fiinte: inalt, greu, rosu , rece, bland, cinstit.

CLASIFICARE: A)

1.  Variabile: - cu doua terminatii: M-F negru-neagra;

                      - cu o terminatie: M-F dulce, limpede, mare, rece,gri,roz,maro.

2. Invariabile: gri,roz,maro.

B)

1. Adjective Calificative - sau propriu-zise - exprima calitati ale obiectelor :

- adjective primare ( simple) : bun, frumos, albastru.

- adjective derivate cu sufixe: tineresc, argintiu, verificabil, furtunos.

- adjective compuse: cumsecade, binevoitor

- locutiuni adjectivale: om cu dare de mana, cu scaun la cap, de geniu, de rand, cu greutate.


2. Adjective Determinative - provenite din alte parti de vorbire, prin schimbarea valorii gramaticale : 

- adjective pronominale: 1. demonstrative : baiatul acesta 

                                         2. posesive: baiatul meu 

                                         3. nehotarate: fiecare baiat 

                                         4. de intarire: baiatul insusi 

                                         5. negativ: nici un baiat 

                                         6. relativ-interogativ: care baiat 

- adjective numerale: - trei copii, al treilea copil , efort intreit, amandoi copiii, tustrele Crisuri.

- adjective participiale : carte citita, problema rezolvata.

- adjective gerunziale: femeie suferinda, steaguri fluturande.

- adjective adverbiale: asa cap, haine gata , om bine, asemenea om.


Atentie!

ADJECTIVUL SE ACORDA IN GEN, NUMAR SI CAZ  cu substantivul regent.

Propozitii subordonate circumstantiale

Circumstatiala de loc (CL)

Regent : Verb, adverb;

Intrebar: Unde?

Se substituie prin: Undeva ; 

Elemente de relatie subordonator: - adverbe relative si nehotarate: unde, de unde, pana unde, oriunde, incotro;

                  

                                                          - pronume relative: la cine, spre cine, catre cine (ce, care);

CORELATIV de insistenta in regenta: adverbul "acolo" ; 

Exemple: [Unde] ma trimiti,¹/ acolo voi pleca.²/ 

                 Ma duc ¹/  [la cine] ma asteapta.²/

Arata: Corespunde complementului circumstatial de loc si arata locul actiunii din regenta.

Circumstatiala de timp  (CT)

Regent: verb, adverb, adjectiv;

Intrebari: Cand?

Se substituie prin: Candva;

Element de relatie subordonator: - Adverbe relative si nehotarate: cand , de cand, pana cand, cum , oricand;

                                                        - locutiuni conjunctionale: pana ce, pana sa, in timp ce, inainte sa;

CORELATIV de insistenta in regenta: adverbul "atunci , indata, imediat";

Exemplu: [Cand] imi spui,¹/ atunci vin.²/

Arata: Corespunde complementului circumstatial de timp si arata timpul actiunii din regenta.

Aspecte: Temporala de: - anterioritate: Am ajuns acasa¹/ [inainte sa] inceapa ploaia.²/

                                         - simultaneitate: [Cum] am ajuns acasa,¹/ atunci a inceput ploaia.²/

                                         - posterioritate: Am ajuns acasa¹/ [dupa ce] a stat ploaia.²/

Circumstatiala de mod (CM)

Regent: verb,adverb,adjectiv;

Intrebari: Cum?

Se substituie prin: Cumva;

Element de relatie subordonator: - adverbe relative si nehotarate: cum, precum, dupa cum, ca si cum, cat, pe cat;

                                                        - locutiuni conjunctionale: fara sa, ca si cand;

                                                        - ATENTIE! La circumstantiala de mod de masura progresiva, elementele de subordonare vor fi: pe cat, cu cat, de ce, pe masura ce.

CORELATIV de insistenta in regenta: adverbul "asa", adverbul "cu atat , astfel".

Exemple: [Cum] spui tu,¹/ asa voi face.²/ 

                 [Cu cat] inveti,¹/ cu atat stii.²/ 

                 A plecat  ¹/ [fara sa] ma anunte.²/

Arata: Corespunde complementului circumstantial de mod si arata modul actiunii (sau insusirii) exprimate in regenta.

 Aspecte: - Circumstantiala de mod propriu-zisa: Tu vorbesti¹/ [cum] stii.²/ 

                 - Circumstantiala de mod comparativa: El se poarta¹/ [ca si cum] ar fi stapan.²/ 

                 - Circumstantiala de mod de masura progresiva: [Cu cat] inveti mai mult,¹/ cu atat mai multe stii.²/ 

 Circumstantiala de cauza (CZ)

Regent: verb.

Intrebari: Din ce cauza?

Se substituie prin: De aceea.

Element de relatie subordonator: - Conjunctii si locutiuni conjunctionale: fiindca, pentru ca, deoarece, caci, intrucat, dat fiind ca, din moment ce, de vreme ce.

                                                        - adverbe relative: cum , unde, cand.

CORELATIV de insistenta in regenta: locutiunea adverbiala cu sens cauzal: de aceea.

Exemple: [Fiindca] mai chemat,¹/ de aceea am venit.²/ 

                 [Din moment ce] nu stiu,¹/ de aceea invat.²/ 

                 [Cum] se afla prea departe,¹/ de aceea nu ma duc acolo.²/ 

                 [Daca] este prea scump,¹/ de aceea nu il cumpar.²/ 

                 [Unde] este prea obosit,¹/ de aceea nu mai poate lucra.²/ 

Arata: Corespunde complementului circumstantial de cauza si arata cauza actiunii in regenta.

 Circumstantiala de scop (CS; F)

Regent: verb.

Intrebari: In ce scop?

Se substituie prin: Pentru aceea, pentru asta.

Element de relatie subordonator: Conjunctii: sa, ca sa, de.

CORELATIV de insistenta in regenta: pentru aceea, pentru asta.

Exemplu: [Ca sa] stiu,¹/ pentru asta invat.²/ 

Arata: Corespunde complementului circumstantial de scop si arata scopul actiunii in regenta.

  Circumstantiala conditionala (CDT)

Regent: verb.

Intrebari: Cu ce conditie?

Element de relatie subordonator: Conjunctii: daca ,de ,sa , numai sa.

CORELATIV de insistenta in regenta: -

Exemple: Vin¹/ [daca] ma chemi.²/

                 [De] ma cheama,¹/ ma voi duce.²/ 

                 [Sa] fi fost mai inteleapta,¹/ n-as fi gresit atat de mult.²/ 

                 Voi veni¹/ [numai sa] am timp.²/ 

Arata: Corespunde complementului conditional si arata conditia actiunii in regenta.

Istoria Claselor IX-XII Liceu va sare in ajutor!

Pentru toti elevii care au nevoie de ajutor la istorie si nu au posibilitatea materiala sa se duca la meditatie,acest site va poate ajuta!
Pe www.tu-tui.com veti gasii lectiile de istorie pcare le cautati si de care aveti atata nevoie,bine explicate!
Momentan,site-ul a intrat in vacanta din cauza lipsei de material,insa va reveni in cel mai scurt timp.

Pana atunci insa,va invit sa vizionati cel mai haios articol: Flocoseste-ma!

Moduri si timpuri ale Verbului

A.MODURI PERSONALE sau PREDICATIVE:

1.INDICATIV : 

-prezent: cant;

-imperfect: cantam;

-perfect simplu: cantai;

-perfect compus: am cantat;

-mai mult ca perfect: cantasem;

-viitor: voi canta;

-viitor anterior: voi fi cantat.

2.Conjunctiv:

-prezent: sa cant;

-perfect: sa fi cantat.

3.Conditional-Optativ: 

-prezent: as canta;

-perfect: as fi cantat.

4.Imperativ - au forma doar pentru persoana a II-a singular si plural:

-Afirmativ: Canta! (tu) ; Cantati! (voi)

-Negativ: nu canta! (tu); Nu cantati! (voi).


5.PREZUMTIV  (exprima sensul de banuiala,de incertitudine):

-prezent: se formeaza de la viitorul verbului "a fi,, + gerunziu: voi fi afland, vei fi stiind, va fi stand;  sau in forma populara: oi fi stiind.Mai rar, se formeaza cu auxiliarul "a fi,, la conjunctiv: sa fi stiind, sau la conditional: ar fi stiind.

-perfect: se formeaza cu ajutorul auxiliarului "a fi,, la viitor, mai rar la conjunctiv sau conditional + verbul la participiu: vei fi stiut, sa fi stiut, ar fi stiut, cu sens de incertitudine.Se confunda cu viitorul anterior, cu conjunctivul perfect si cu conditionalul perfect.Sensul se stabileste in context.

B.MODURI NEPERSONALE sau NEPREDICATIVE

1.INFINITIV : 

-Prezent: a citi;

-Perfect: a fi citit.

2.GERUNZIU: citind.

3.PARTICIPIU : citit,citita,cititi,citite.

4.SUPIN : (de,pentru,spre) citit.

NUMAR si PERSOANA: 

PERSOANA: I, II, III;

NUMAR: singular si plural.


CONJUGARE: se stabileste dupa sufixul modului infinitiv:

conj. I  -- a : a lauda;

conj. a II-a --ea : a parea;

conj. a III-a -- e: a spune;

conj. a IV-a -- i sau i : a iubi, a uri.

Categorii gramaticale ale Verbului

DIATEZA: exprima relatia dintre actiune si subiect.

DIATEZA ACTIVA - actiunea este facuta  de subiectul gramatical (in nominativ) : Elevul rezolva o problema.

DIATEZA PASIVA - actiunea este suferita de subiectul gramatical, care este pasiv. Actiunea este facuta de un subiect logic,numit complement de agent, care poate fi exprimat sau nu:

Ex:  Problema                        este rezolvata                        de elev.
    subiect gramatical           verb diateza pasiva                 subiect logic,
            caz N.                                                                  complement de agent
                                                                                                  cazul Ac.


Indicativul prezent al diatezei pasive: eu sunt laudat(a),tu esti laudat(a),el este laudat,ea este laudata...

Diateza pasiva se construieste cu verbul auxiliar ,,a fi '', conjugat la modul ,timpul, persoana, numarul necesar + participiul verbului de conjugat.


DIATEZA REFLEXIVA - se construieste cu urmatoarele morfeme gramaticale:

- la persoana I si a II-a, cu pronumele personale la persoana I  si a II-a, cazul Ac. sau D.,forma neaccentuata;

- la persoana a III-a, cu pronumele reflexiv in cazul Ac. sau D.,forma neaccentuata.

Cu ACUZATIV (a se gandi): eu ma gandesc;
                                                 tu te gandesti;
                                                el se gandeste.

Cu DATIV (a-si aminti): eu imi amintesc;
                                          tu iti amintesti;
                                          el isi aminteste.


VALORILE DIATEZEI REFLEXIVE: 

a) reflexivul dinamic : a se teme, a se cai, a se codi, a se stradui, a-si bate joc, a-si inchipui.

MOD DE ANALIZA: pronumele in acuzativ sau dativ este morfem gramatical specific diatezei reflexive.Nu are functie sintactica separat.

Ex. El se mandreste cu copilul sau.


b) reflexivul impersonal : se intuneca, se desprimavareaza, se cuvine, se crede ,se presupune, se spune, se aude.

MOD DE ANALIZA: pronumele reflexiv in acuzativ este morfem gramatical specific diatezei reflexive.Nu are functie sintactica separat.

Ex. Afara se intuneca.

c) reflexivul pasiv : Ex. Cartea se citeste usor. (de cineva)
                                        Exercitiul se rezolva repede. (de cineva)

MOD DE ANALIZA : pronumele reflexiv in acuzativ este morfem gramatical specific diatezei reflexive.Nu are functie sintactica separat de verb.

d) reflexivul obiectiv : 

Cu pronume in acuzativ:
Eu ma spal.(pe mine)
Tu te speli.(pe tine)
El se spala.(pe sine)

Cu pronume in dativ:
Eu imi impun.( mie insami)
Tu iti reprosezi.(tie)
El isi spune.(lui)

MOD DE ANALIZA: 

1.Pronumele in acuzativ sau dativ au rol de morfeme gramaticale specifice diatezei reflexive.

2.Pronumele in acuzativ are functie de complement direct.

3.Pronumele in dativ are functie de complement indirect.

e) reflexiv reciproc - subiectul este la plural,sau subiect multiplu si exprima reciprocitatea actiunii.

Cu Acuzativ:
Noi ne salutam (unul pe altul)
Voi va intalniti.
Ei,el si ea se cearta.

Cu Dativ:
Noi ne spunem gandurile.(unul altuia)
El si ea isi jura credinta.
Voi va zambiti.(unul altuia)

MOD DE ANALIZA:

1.Pronumele in acuzativ si in dativ au rol de morfeme gramaticale specifice diatezei reflexive.

2.Pronumele in acuzativ are functia de complement direct.Pronumele in dativ are functia de complement indirect.

f) reflexivul posesiv - se construieste numai cu pronume in cazul dativ:

Eu imi spun parerea. (mea)
Tu iti admiri chipul.(tau)
El isi iubeste tara. (lui)

MOD DE ANALIZA: Pronumele in dativ are rol de morfem gramatical specific diatezei reflexive.Are functia de ATRIBUT PRONOMINAL,numit DATIV POSESIV.

Verbul

DEFINITIE: Parte de vorbire flexibila.Exprima actiuni,stari,fenomene naturale.

CATEGORII  GRAMATICALE: Diateza,mod,timp,persoana,numar.

SE ANALIZEAZA: Fel,diateza,tranzitivitate,conjugare,mod,timp,persoana,numar.

Clasificare:

-VERBE PREDICATIVE pot forma predicat verbal : a citi, a scrie, a merge, a zice.

-VERBE NEPREDICATIVE nu pot forma singure predicat verbal:

I. VERBE COPULATIVE intra in structura predicatului nominal:

a deveni, a fi, a parea, a arata, a se face, a se preface, a iesi, a ajunge, a ramane, a insemna;

II. VERBE AUXILIARE ajuta la formarea timpurilor si modurilor compuse:

Verbul A FI ajuta la formarea timpurilor si modurilor :

-infinitiv perfect : a fi citit;

-viitor anterior : voi fi citit;

-conjunctiv perfect : sa fi citit;

-conditional optativ perfect: as fi citit;

-diateza pasiva : Cartea sa fie citita de cineva.

Verbul A AVEA ajuta la formarea timpurilor si a modurilor :

-perfect compus: am citit, ai citit;

-viitor popular: am sa citesc, ai sa citesti;

-conditional optativ,perfect,prezent: as citi, ai citi, ar citi, ar fi citit.

Verbul A VREA ajuta la formarea timpului viitor:

-viitor: voi citi,vei citi,va citi;

-viitor anterior: voi fi citit, vei fi citit.

VERBE TRANZITIVE - accepta complementul direct : a intreba, a spune (pe cineva, ceva);

VERBE INTRANZITIVE - nu accepta complementul direct : a se teme (de ceva);

VERBE PERSONALE - pot avea forme pentru toate persoanele : a canta, a vorbi, a intreba;

VERBE IMPERSONALE (ca sens) si UNIPERSONALE (ca forma) - au forma doar pentru persoana a III-a, numarul singular: trebuie , ploua, ninge, tuna, se lumineaza, se intuneca.

LOCUTIUNI VERBALE - grupuri stabile de cuvinte cu sens unitar,au inteles si functiile unui verb: a-si da seama, a-si aduce aminte, a baga de seama, a o lua la sanatoasa, a sta de veghe.

Parti de vorbire

Algoritm de analiza morfologica

A.FLEXIBILE

1.SUBSTANTIV:  Fel (comun, propriu, colectiv, compus), gen (masculin, feminin, neutru), numar (singular, plural), caz (nominativ, genitiv, dativ, acuzativ, vocativ).

2.ARTICOL: Fel (hotarat-analitic, nehotarat-proclitic, posesiv-genitival, demonstrativ-adjectival), gen, numar, caz.

3.ADJECTIV: Fel (variabil, invariabil), gen, numar, caz (in acord cu substantivul regent), grad de comparatie.

4.PRONUME: Fel (personal, personal de politete, reflexiv, demonstrativ, posesiv, nehotarat, de intarire, negativ, relativ-interogativ), persoana, gen, numar, caz, forma (nu toate pronumele au categoriile acestea).

5.NUMERAL: Fel (cardinal, propriu-zis, colectiv, fractionar, distributiv, adverbial, multiplicativ, ordinal); valori morfologice: adjectivala,substantivala,adverbiala.

6.VERB: Fel (predicativ, copulativ, auxiliar, personal, impersonal, tranzitiv, intranzitiv), conjugare, diateza (activa, reflexiva, pasiva), mod, timp, persoana, numar.

B.NEFLEXIBILE

1.ADVERB: Fel (de timp, de loc, de mod, predicativ, locutiuni), grad de comparatie.

2.PREPOZITIE: Fel (simpla, compusa, locutiuni prepozitionale), regim cauzal.

3.CONJUNCTIE: Fel (simpla, compusa, locutiune conjunctionala coordonatoare, subordonatoare), raport stabilit in propozitie si in fraza.

4.INTERJECTIE-ONOMATOPEE