Grade de Comparatie ale Adjectivului

Grade de comparatie:

1.Grad pozitiv: copil cuminte.

2.Grad Comparativ : - de superioritate: copil mai cuminte decat el;

                                   - de egalitate: copil la fel de cuminte ca el; tot asa de cuminte ca el.

                                   - de inferioritate: copil mai putin cuminte decat el.

3.Grad Superlativ: - Relativ: - de superioritate: copilul cel mai cuminte;

                                                 - de inferioritate: copilul cel mai putin cuminte;

                                - Absolut: - de superioritate: copil foarte cuminte; ( grozav de, nespus de, nemaipomenit de) cuminte.

                                                 - de inferioritate: copil foarte putin cuminte.

MIJLOACE AFECTIVE DE EXPRIMARE A SUPERLATIVULUI:

a) adverbe si locutiuni adverbiale cu valoare expresiva : extraordinar de bun, grozav,nespus,din cale afara de frumos.

b) adverbe,adjective, locutiuni care sugereaza intensitatea insusirii: suparat foc, plin ochi,o groaza de bani, sarac lipit pamantului,putred de bogat, urata de mama focului.

c) repetarea adjectivului: apa rece-rece, frumoasa-frumoaselor. 

d) constructii exclamative: ce limpede e cerul.

e) derivarea adjectivului cu prefixe superlative: arhiplin, ultrascurt, superdotat,extrafin, sau cu sufixul -isim ,rarisim.

f) prin lungirea sunetelor: apa maaare! apa rrrece! 


4) Adjectiv fara grad de comparatie: - adjective al caror sens nu poate fi comparat: complet,deplin,enorm,intreg,viu,mort,oral,prim,unic,ultim,vesnic.

                                                             - adjective din domeniul stiintei si tehnicii: energetic,cincial,acvatic.

                                                             - adjective care la origine sunt vechi comparative sau superlative: superior,inferior,major,minor, maxim,optim,posterior,ulterior,suprem,extrem.

Adjectivul

DEFINITIE: parte de vorbire flexibila care exprima o insusire a unui obiect sau a unei fiinte: inalt, greu, rosu , rece, bland, cinstit.

CLASIFICARE: A)

1.  Variabile: - cu doua terminatii: M-F negru-neagra;

                      - cu o terminatie: M-F dulce, limpede, mare, rece,gri,roz,maro.

2. Invariabile: gri,roz,maro.

B)

1. Adjective Calificative - sau propriu-zise - exprima calitati ale obiectelor :

- adjective primare ( simple) : bun, frumos, albastru.

- adjective derivate cu sufixe: tineresc, argintiu, verificabil, furtunos.

- adjective compuse: cumsecade, binevoitor

- locutiuni adjectivale: om cu dare de mana, cu scaun la cap, de geniu, de rand, cu greutate.


2. Adjective Determinative - provenite din alte parti de vorbire, prin schimbarea valorii gramaticale : 

- adjective pronominale: 1. demonstrative : baiatul acesta 

                                         2. posesive: baiatul meu 

                                         3. nehotarate: fiecare baiat 

                                         4. de intarire: baiatul insusi 

                                         5. negativ: nici un baiat 

                                         6. relativ-interogativ: care baiat 

- adjective numerale: - trei copii, al treilea copil , efort intreit, amandoi copiii, tustrele Crisuri.

- adjective participiale : carte citita, problema rezolvata.

- adjective gerunziale: femeie suferinda, steaguri fluturande.

- adjective adverbiale: asa cap, haine gata , om bine, asemenea om.


Atentie!

ADJECTIVUL SE ACORDA IN GEN, NUMAR SI CAZ  cu substantivul regent.

Propozitii subordonate circumstantiale

Circumstatiala de loc (CL)

Regent : Verb, adverb;

Intrebar: Unde?

Se substituie prin: Undeva ; 

Elemente de relatie subordonator: - adverbe relative si nehotarate: unde, de unde, pana unde, oriunde, incotro;

                  

                                                          - pronume relative: la cine, spre cine, catre cine (ce, care);

CORELATIV de insistenta in regenta: adverbul "acolo" ; 

Exemple: [Unde] ma trimiti,¹/ acolo voi pleca.²/ 

                 Ma duc ¹/  [la cine] ma asteapta.²/

Arata: Corespunde complementului circumstatial de loc si arata locul actiunii din regenta.

Circumstatiala de timp  (CT)

Regent: verb, adverb, adjectiv;

Intrebari: Cand?

Se substituie prin: Candva;

Element de relatie subordonator: - Adverbe relative si nehotarate: cand , de cand, pana cand, cum , oricand;

                                                        - locutiuni conjunctionale: pana ce, pana sa, in timp ce, inainte sa;

CORELATIV de insistenta in regenta: adverbul "atunci , indata, imediat";

Exemplu: [Cand] imi spui,¹/ atunci vin.²/

Arata: Corespunde complementului circumstatial de timp si arata timpul actiunii din regenta.

Aspecte: Temporala de: - anterioritate: Am ajuns acasa¹/ [inainte sa] inceapa ploaia.²/

                                         - simultaneitate: [Cum] am ajuns acasa,¹/ atunci a inceput ploaia.²/

                                         - posterioritate: Am ajuns acasa¹/ [dupa ce] a stat ploaia.²/

Circumstatiala de mod (CM)

Regent: verb,adverb,adjectiv;

Intrebari: Cum?

Se substituie prin: Cumva;

Element de relatie subordonator: - adverbe relative si nehotarate: cum, precum, dupa cum, ca si cum, cat, pe cat;

                                                        - locutiuni conjunctionale: fara sa, ca si cand;

                                                        - ATENTIE! La circumstantiala de mod de masura progresiva, elementele de subordonare vor fi: pe cat, cu cat, de ce, pe masura ce.

CORELATIV de insistenta in regenta: adverbul "asa", adverbul "cu atat , astfel".

Exemple: [Cum] spui tu,¹/ asa voi face.²/ 

                 [Cu cat] inveti,¹/ cu atat stii.²/ 

                 A plecat  ¹/ [fara sa] ma anunte.²/

Arata: Corespunde complementului circumstantial de mod si arata modul actiunii (sau insusirii) exprimate in regenta.

 Aspecte: - Circumstantiala de mod propriu-zisa: Tu vorbesti¹/ [cum] stii.²/ 

                 - Circumstantiala de mod comparativa: El se poarta¹/ [ca si cum] ar fi stapan.²/ 

                 - Circumstantiala de mod de masura progresiva: [Cu cat] inveti mai mult,¹/ cu atat mai multe stii.²/ 

 Circumstantiala de cauza (CZ)

Regent: verb.

Intrebari: Din ce cauza?

Se substituie prin: De aceea.

Element de relatie subordonator: - Conjunctii si locutiuni conjunctionale: fiindca, pentru ca, deoarece, caci, intrucat, dat fiind ca, din moment ce, de vreme ce.

                                                        - adverbe relative: cum , unde, cand.

CORELATIV de insistenta in regenta: locutiunea adverbiala cu sens cauzal: de aceea.

Exemple: [Fiindca] mai chemat,¹/ de aceea am venit.²/ 

                 [Din moment ce] nu stiu,¹/ de aceea invat.²/ 

                 [Cum] se afla prea departe,¹/ de aceea nu ma duc acolo.²/ 

                 [Daca] este prea scump,¹/ de aceea nu il cumpar.²/ 

                 [Unde] este prea obosit,¹/ de aceea nu mai poate lucra.²/ 

Arata: Corespunde complementului circumstantial de cauza si arata cauza actiunii in regenta.

 Circumstantiala de scop (CS; F)

Regent: verb.

Intrebari: In ce scop?

Se substituie prin: Pentru aceea, pentru asta.

Element de relatie subordonator: Conjunctii: sa, ca sa, de.

CORELATIV de insistenta in regenta: pentru aceea, pentru asta.

Exemplu: [Ca sa] stiu,¹/ pentru asta invat.²/ 

Arata: Corespunde complementului circumstantial de scop si arata scopul actiunii in regenta.

  Circumstantiala conditionala (CDT)

Regent: verb.

Intrebari: Cu ce conditie?

Element de relatie subordonator: Conjunctii: daca ,de ,sa , numai sa.

CORELATIV de insistenta in regenta: -

Exemple: Vin¹/ [daca] ma chemi.²/

                 [De] ma cheama,¹/ ma voi duce.²/ 

                 [Sa] fi fost mai inteleapta,¹/ n-as fi gresit atat de mult.²/ 

                 Voi veni¹/ [numai sa] am timp.²/ 

Arata: Corespunde complementului conditional si arata conditia actiunii in regenta.